ametropie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMETROPÍE s. f. Tulburare a vederii datorată unui viciu de refracție în mediile transparente ale ochiului. – Din
fr. amétropie.ametropie (Dicționar de neologisme, 1986)AMETROPÍE s.f. (
Med.) Anomalie a refracției oculare (miopie, hipermetropie, astigmatism). [Gen.
-iei. / < fr.
amétropie, cf. gr.
a – fără,
metron – măsură,
ops – ochi].
ametropie (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMETROPÍE s. f. viciu de refracție a ochiului. (< fr.
amétropie)
ametropie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ametropíe (-me-tro-) s. f.,
art. ametropía, g.-d. ametropíi, art. ametropíeiametropie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMETROPÍE s. f. Tulburare a vederii provocată de un viciu de refracție în mediile transparente ale ochiului. — Din
fr. amétropie.