ambreiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMBREIÉRE, ambreieri, s. f. Acțiunea de
a ambreia. [
Pr.:
-bre-ia-. –
Var.:
ambreiáre s. f.] –
V. ambreia.ambreiere (Dicționar de neologisme, 1986)AMBREIÉRE s.f. Cuplarea unui motor cu organele de mașină pe care trebuie să le pună în mișcare. [Var.
ambreiare s.f. / <
ambreia].
ambreiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ambreiére (-bre-ie-) s. f.,
g.-d. art. ambreiérii; pl. ambreiériambreiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMBREIÉRE, ambreieri, s. f. Acțiunea de
a ambreia. [
Var.:
ambreiáre s. f.] —
V. ambreia.