ambreia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMBREIÁ, ambreiez, vb. I.
Tranz. A realiza cuplarea a două mecanisme cu ajutorul ambreiajului. [
Pr.:
-bre-ia] – Din
fr. embrayer.ambreia (Dicționar de neologisme, 1986)AMBREIÁ vb. I
tr. A cupla un motor cu organele de mașină pe care trebuie să le pună în mișcare. [Pron.
-bre-ia, p.i. 3, 6
-iază, imperf. 3
-ia, conj.
-ieze, ger.
-eind. / < fr.
embrayer].
ambreia (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMBREIÁ vb. tr. a cupla, prin intermediul unui ambreiaj, un motor cu mecanismul pe care trebuie să îl pună în mișcare. (< fr.
embrayer)
ambreia (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AMBREIÁ, ambreiez, vb. I.
Tranz. A realiza cuplarea a două mecanisme, cu ajutorul ambreiajului. –
Fr. embrayer.ambreia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ambreiá (a ~) (-bre-ia) vb.,
ind. prez. 3
ambreiáză, 1
pl. ambreiém (-bre-iem), imperf. 3
sg. ambreiá; conj. prez. 3
să ambreiéze; ger. ambreíndambreia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMBREIÁ, ambreiez, vb. I.
Tranz. A realiza cuplarea a două mecanisme cu ajutorul ambreiajului. [
Pr.:
-bre-ia] — Din
fr. embrayer.