aluviu - explicat in DEX

aluviu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALÚVIU s. n. (Geol.) Holocen. – Din lat. alluvium.

aluviu (Dicționar de neologisme, 1986)
ALÚVIU s.n. Holocen. [Pron. -viu. / < lat., fr. alluvium].

aluviu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ALÚVIU s. n. holocen. (< lat., fr. alluvium)

aluviu (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ALÚVIU s. n. Perioadă geologică din era cuaternară, care durează de la retragerea ghețarilor până în zilele noastre. – Fr. alluvium (lat. lit. alluvium).

aluviu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
alúviu [viu pron. vyu] s. n., art. alúviul

aluviu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALÚVIU s. n. (Geol.) Holocen. — Din lat. alluvium.