aluvionare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALUVIONÁRE s. f. 1. Formare de aluviuni.
2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății lor specifice. [
Pr.:
-vi-o-] – După
fr. alluvionnement.aluvionare (Dicționar de neologisme, 1986)ALUVIONÁRE s.f. 1. Depunere de aluviuni.
2. Concentrare a minereurilor și a cărbunilor efectuată în jgheaburi cu ajutorul unui curent de apă, materialele depunându-se în ordinea greutății lor specifice. [După fr.
alluvionnement].
aluvionare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aluvionáre (-vi-o-) s. f.,
g.-d. art. aluvionắriialuvionare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALUVIONÁRE s. f. 1. Formare de aluviuni.
2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății lor specifice. [
Pr.:
-ví-o-] — După
fr. alluvionnement.