alegorism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALEGORÍSM s. n. Faptul de a explica în alegorii, de a exprima în imagini; abuz de alegorii. – Din
fr. allégorisme.alegorism (Dicționar de neologisme, 1986)ALEGORÍSM s.n. Faptul de a explica în alegorii, de a exprima în imagini; abuz de alegorii. [< fr.
allégorisme].
alegorism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALEGORÍSM s. n. exprimare prin alegorii. (< fr.
allégorisme)
alegorism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alegorísm s. n.alegorism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALEGORÍSM s. n. Faptul de a explica în alegorii, de a exprima în imagini; abuz de alegorii. — Din
fr. allégorisme.