alabandină - explicat in DEX

alabandină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALABANDÍNĂ s. f. Sulfură naturală de mangan, compactă, negricioasă, cu luciu metalic. – Din fr. alabandine.

alabandină (Dicționar de neologisme, 1986)
ALABANDÍNĂ s.f. Sulfură naturală de mangan, care se prezintă ca o masă negricioasă și cu un luciu aproape metalic. [< fr. alabandine].

alabandină (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ALABANDÍNĂ s. f. sulfură naturală de mangan, negricioasă, cu luciu metalic. (< fr. alabandine)

alabandină (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ALABANDÍNĂ s. f. Mineral care se găsește sub formă de mase compacte, negricioase, cu luciu metalic. – Fr. alabandine (lat. lit. alabandina).

alabandină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
alabandínă s. f., g.-d. art. alabandínei

alabandină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALABANDÍNĂ s. f. Sulfură naturală de mangan, compactă, negricioasă, cu luciu metalic. — Din fr. alabandine.