ajutare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) AJUTÁRE,ajutări, s. f. Acțiunea de a (se) ajuta și rezultatul ei. – V. ajuta.
ajutare(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) AJUTÁRE,ajutări, s. f. Acțiunea de a ajuta și rezultatul ei.
ajutare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ajutáre s. f., g.-d. art. ajutắrii; pl. ajutắri
ajutare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) AJUTÁRE,ajutări, s. f. Acțiunea de a (se) ajuta și rezultatul ei. — V. ajuta.