agregație - explicat in DEX

agregație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AGREGÁȚIE s. f. Agregare. – Din fr. agrégation, lat. aggregatio.

agregație (Dicționar de neologisme, 1986)
AGREGÁȚIE s.f. (Rar) Agregare. [Var. agregațiune s.f. / cf. fr. agrégation, lat. aggregatio].

agregație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AGREGÁȚIE s. f. 1. agregare. 2. (în unele țări) concurs pentru postul de profesor agregat. (< fr. agrégation, lat. aggregatio)

agregație (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AGREGÁȚIE s. f. Agregare. – Fr. agrégation (lat. lit. aggregatio, -onis).

agregație (Dicționaru limbii românești, 1939)
*agregațíe f. (d. agregat). Fam. Calitatea de agregat, Catedra de agregat.

agregație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
agregáție (a-gre-, -ți-e) s. f., art. agregáția (-ți-a), g.-d. agregáții, art. agregáției

agregație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AGREGÁȚIE s. f. Agregare. — Din fr. agrégation, lat. aggregatio.