agrarian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGRARIÁN, -Ă, agrarieni, -e, adj. (Rar) Agrar. [
Pr.:
-ri-an] – Din
fr. agrarien.agrarian (Dicționar de neologisme, 1986)AGRARIÁN, -Ă s.m. și f. (
Rar) Muncitor agricol; agricultor. ♦ Partizan al legilor agrare și al agrarianismului. // adj. Care se referă la legile agrare. [Pron.
-ri-an, pl.
-ieni, -iene. / < fr.
agrarien].
agrarian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)agrarián (a-gra-ri-an) adj. m., s. m., pl.
agrariéni (-ri-eni); adj. f., s. f.
agrariánă, pl.
agrariéneagrarian (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGRARIÁN, -Ă I.
adj. agrar. II. s. m. f. 1. muncitor agricol; agricultor. 2. partizan al agrarianismului. (< fr.
agrarien)
agrarian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGRARIÁN, -Ă, agrarieni, -e, adj. (Rar) Agrar. [
Pr.:
-ri-an] — Din
fr. agrarien.