afiș - explicat in DEX

afiș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AFÍȘ, afișe, s. n. Înștiințare, de obicei imprimată, expusă public, prin care se anunță ceva, prin care se dau informații în legătură cu viața politică și culturală; afipt. ♦ Gen de artă grafică, cu funcție mobilizatoare, de informare, de reclamă, de instructaj etc. – Din fr. affiche.

afiș (Dicționar de neologisme, 1986)
AFÍȘ s.n. 1. Înștiințare publică, tipărită (uneori și desenată), care se fixează sau se distribuie în anumite locuri cu scopul de a anunța anumite lucruri. ◊ Cap de afiș = primul nume de pe afișul care anunță un spectacol; actor de vază. 2. Gen de artă grafică folosită pentru transmiterea unor idei prezentate decorativ. [Pl. -șe, -șuri. / < fr. affiche].

afiș (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
afíș (afíșe), s. n. – Înștiințarea expusă în public, anunț. – Var. afipt, s. n. Fr. affiche. Var. e formă artificială, latinistă, păstrată de administrație, și care pornește de la paralelismul afficher ‹ affigere față de infigere › înfige, cu part. înfipt. – Der. afișa, vb. (a expune un afiș; a anunța; a face paradă de... ); afișaj, s. n. (publicitate prin afișe; ostentație); afișar, s. m. (persoană care pune anunțuri), cf. Iordan, BF, VI, 150.

afiș (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AFÍȘ s. n. 1. înștiințare publică, tipărită, care se fixează sau se distribuie în anumite locuri. ♦ cap de ~ = primul nume de pe afișul care anunță un spectacol; actor celebru. 2. gen de artă grafică cu funcție mobilizatoare, de informare, de reclamă. (< fr. affiche)

afiș (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AFÍȘ, afișe, s. n. Înștiințare (tipărită) cuprinzând informații de interes general, care se afișează în instituții, pe străzi etc. sau se distribuie trecătorilor. ◊ Expr. Cap de afiș = primul nume dintr-o listă de persoane care sunt afișate în ordinea valorii lor. – Fr. affiche.

afiș (Dicționaru limbii românești, 1939)
*afíș n., pl. e (fr. affiche). Anunț, de ordinar [!] tipărit pe hîrtie și lipit pin [!] locurĭ publice. – Maĭ rar, dar maĭ bine afipt.

afiș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
afíș s. n., pl. afíșe

afiș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
afiș n. foaie tipărită sau scrisă, ce se lipește pe ziduri spre a da de știre publicului (= fr. affiche).

afiș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AFÍȘ, afișe, s. n. Înștiințare, de obicei imprimată, expusă public, prin care se anunță ceva, prin care se dau informații în legătură cu viața politică și culturală; afipt. ♦ Gen de artă grafică cu funcție mobilizatoare, de informare, de reclamă, de instructaj etc. — Din fr. affiche.