afirmare - explicat in DEX

afirmare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AFIRMÁRE, afirmări, s. f. Acțiunea de a (se) afirma și rezultatul ei. – V. afirma.

afirmare (Dicționar de neologisme, 1986)
AFIRMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) afirma. [< afirma].

afirmare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AFIRMÁRE, afirmări, s. f. Acțiunea de a (se) afirma și rezultatul ei.

afirmare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
afirmáre s. f., g.-d. art. afirmắrii; pl. afirmắri

afirmare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AFIRMÁRE, afirmări, s. f. Acțiunea de a (se) afirma și rezultatul ei. — V. afirma.