afect (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AFÉCT, afecte, s. n. 1. Reacție emoțională, cu desfășurare puternică și relativ de scurtă durată.
2. (În sens larg) Denumirea generică pentru stările sau reacțiile afective. – Din
germ. Affekt, lat. affectus.afect (Dicționar de neologisme, 1986)AFÉCT s.n. Reacție emotivă puternică și scurtă. ♦ Denumire generică pentru stările sau reacțiile afective; totalitatea stărilor psihice de natură senzorială, emoțională și sentimentală. [Pl.
-te, (rar)
-turi. [Cf. germ.
Affekt, lat.
affectus].
afect (Marele dicționar de neologisme, 2000)AFÉCT s. n. 1. reacție emoțională intensă și de scurtă durată. 2. denumire generică pentru stările sau reacțiile afective. 3. (med.) leziune. (< germ.
Affekt, lat.
affectus)
afect (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AFÉCT, afecte, s. n. Reacție emotivă. –
Germ. Affekt (
lat. lit. affectus).
afect (Dicționaru limbii românești, 1939)*aféct n., pl.
e (lat.
affectus. V.
perfect). Mișcare de suflet, sentiment, pasiune.
afect (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aféct s. n.,
pl. afécteafect (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)afect n. mișcarea sufletului care trece în pasiune, sentiment:
toți oamenii sunt supuși afectelor.afect (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AFÉCT, afecte, s. n. 1. Reacție emoțională, cu o desfășurare puternică și relativ de scurtă durată.
2. Denumirea generică pentru stările sau reacțiile afective. — Din
germ. Affekt, lat. affectus.