adormi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ADORMÍ, adórm, vb. IV.
1. Intranz. și
tranz. A trece sau a aduce pe cineva la starea de somn.
2. Intranz. Fig. (În limbajul bisericesc) A muri.
3. Tranz. Fig. A alina, a potoli.
Cântând și-a mai adormit foamea. –
Lat. addormire.adormi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)adormí (adórm, adormít), vb. –
1. A aduce pe cineva în starea de somn. –
2. A liniști, a potoli, a alina. –
3. A înșela, a zăpăci. –
4. A trece în starea de somn.
5. A muri, a-și da duhul. –
Mr. adormu, adurnire. <
Lat. addormire (Pușcariu 27; Candrea-Dens., 509; REW 157; DAR);
cf. it. addormire, prov.,
cat.,
v. sp.,
port. adormir. Cf. dormi. Der. adormita, vb. (a dormita);
adormițele, s. f. pl. (dediței);
adormitor, adj. (care adoarme);
neadormit, adj. (treaz).
adormi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)adormi, adorm I v. t. a lovi (
pe cineva) pînă la leșin
II v. i. 1. a muri
2. a-și pierde cunoștința, a leșina
adormi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ADORMÍ, adórm, vb. IV.
1. Intranz. și
tranz. A trece sau a aduce pe cineva la starea de somn. ♦
Intranz. Fig. (În limbaj bisericesc) A muri.
2. Tranz. Fig. A alina, a liniști, a potoli o senzație, un sentiment etc.
3. Tranz. A face pe cineva să doarmă și să devină insensibil cu ajutorul unui narcotic. –
Lat. addormire.adormi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)adormí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. adórm, imperf. 3
sg. adormeá; conj. prez. 3
să adoármăadormì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)adormì v.
1. a începe a dormi:
abia a adormit; 2. a face să doarmă:
a adormi copilul; 3. fig. a liniști momentan:
ca să adoarmă presupunerile Domnului AL;
4. a muri în pace:
a adormi întru Domnul. [Lat. ADDORMIRE].
adormi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ADORMÍ, adórm, vb. IV.
1. Intranz. și
tranz. A trece sau a aduce pe cineva la starea de somn.
2. Intranz. Fig. (În limbajul bisericesc) A muri.
3. Tranz. A alina, a potoli.
Cântând și-a mai adormit foamea. —
Lat. addormire.adormi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)A DORMI a face economie de lumină, a face nani, a pune bila pe cinci, a soili.