adaos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ADÁOS, adaosuri, s. n. Ceea ce se adaugă la ceva; supliment, completare. ♦ (
Reg.; în
expr.)
A porni într-adaos = a rămâne însărcinată. [
Var.:
adáus s. n.] –
V. adaoge.adaosADÁOS, -Ă, adaoși, -se adj. v.
ADAOGE. – [DEX '98]
adaos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ADÁOS, adaosuri, s. n. Ceea ce se adaugă la ceva; supliment, completare. ♦ (
Reg., în
expr.)
A porni într-adaos = a deveni însărcinată. [
Var.:
adáus s. n.] –
V. adăuga.adaos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)adáos s. n.,
pl. adáosuriadaos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)adaos n.
1. alăturarea unui lucru mai mic de unul mai mare de aceeaș natură; sporire;
2. lucru adăogat: anex, apendice.
adaos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ADÁOS, adaosuri, s. n. Ceea ce se adaugă la ceva; supliment, completare.♦ (
Reg.; în
expr.)
A porni într-adaos = a rămâne însărcinată. [Var:
adaus s. n.] —
V. adaoge.