adamism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ADAMÍSM s. n. Doctrina adamiților. – Din
fr. adamisme.adamism (Dicționar de neologisme, 1986)ADAMÍSM s.n.
1. Doctrină gnostică din primele veacuri ale creștinismului, ai cărei adepți, pentru a recâștiga puritatea originară, umblau goi, proclamând reîntoarcerea la condițiile de viață ale lui Adam. [< fr.
adamisme].
adamism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ADAMÍSM s. n. 1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creștinismului, care apăreau goi în adunări. 2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferința pentru elementul biologic primitiv. (< fr.
adamisme)
adamism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)adamísm s. n.adamism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ADAMÍSM s. n. Doctrina adamiților. — Din
fr. adamisme.