adamit - explicat in DEX

adamit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADAMÍT, -Ă, adamiți, -te, s. m. și f. Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creștinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt că au recâștigat puritatea originară, umblau în pielea goală. – Din fr. adamite.

adamit (Dicționar de neologisme, 1986)
ADAMÍT, -Ă s.m. și f. Adept al adamismului. [< fr. adamite].

adamit (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADAMÍT, -Ă s. m. f. eretic, adept al adamismului (1). (< fr. adamite)

adamit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adamít s. m., pl. adamíți

adamit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADAMÍT, -Ă, adamiți, -te, s. m. și f. Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creștinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt că au recâștigat puritatea originară, umblau în pielea goală. — Din fr. adamite.