accidentat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACCIDENTÁT, -Ă, accidentați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) (Persoană) care a fost victima unui accident.
2. (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularități. –
V. accidenta. Cf. fr. accidenté.accidentat (Dicționar de neologisme, 1986)ACCIDENTÁT, -Ă adj. 1. (și
s.m. și f.) (Cel) care a suferit un accident.
2. (
Despre un teren) Care are neregularități. [<
accidenta].
accidentat (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACCIDENTÁT, -Ă I.
adj., s. m. f. (cel) care a suferit un accident. II. adj. (despre un teren) cu multe neregularități. (< accidenta)
accidentat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACCIDENTÁT, -Ă, accidentați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care a fost victima unui accident.
2. (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularități. –
V. accidenta.accidentat (Dicționaru limbii românești, 1939)*accidentát, -ă adj. (d.
accident; fr.
accidenté). Plin de accidente, zgrunțuros, gropilat, hopuros, cu rîdicăturĭ și adîncăturĭ:
drum, teren accidentat, Fig. Zbuciumat:
viață accidentată. Inegal:
stil accidentat. Fam. Care a suferit un accident:
accidentațiĭ aŭ fost dușĭ la spital.accidentat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)accidentat a.
1. care prezintă o dispozițiune variată:
teren accidentat; 2. fig. agitat:
vieață accidentată.accidentat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACCIDENTÁT, -Ă, accidentați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) (Persoană) care a fost victima unui accident.
2. (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularități. —
V. accidenta. Cf. fr. accidenté.