abrutizat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABRUTIZÁT, -Ă, abrutizați, -te, adj. (Care a devenit) insensibil, care și-a pierdut însușirile morale, specific umane; insensibil, brutal. –
V. abrutiza.abrutizat (Dicționar de neologisme, 1986)ABRUTIZÁT, -Ă adj. Care și-a pierdut însușirile morale, specific umane; insensibil; brutal. [<
abrutiza].
abrutizat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ABRUTIZÁT, -Ă, abrutizați, -te, adj. (Care a devenit) insensibil, care și-a pierdut însușirile morale, specific umane. –
V. abrutiza.abrutizat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ABRUTIZÁT, -Ă, abrutizați, -te, adj. (Care a devenit) insensibil, care și-a pierdut însușirile morale, specific umane; insensibil, brutal. —
V. abrutiza.