abrutizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABRUTIZÁRE, abrutizări, s. f. Acțiunea de
a (se) abrutiza. –
V. abrutiza.abrutizare (Dicționar de neologisme, 1986)ABRUTIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) abrutiza și rezultatul ei; îndobitocire. [<
abrutiza].
abrutizare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ABRUTIZÁRE, abrutizări, s. f. Acțiunea de
a (se) abrutiza; îndobitocire.
abrutizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)abrutizáre (a-bru-) s. f.,
g.-d. art. abrutizắrii; pl. abrutizắriabrutizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ABRUTIZÁRE, abrutizări, s.f Acțiunea de
a (se) abrutiza. — V.
abrutiza.