inhala (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INHALÁ, inhalez, vb. I.
Tranz. A absorbi pe căile respiratorii vapori, gaze sau lichide, a trage în piept, a inspira gaze, vapori etc. – Din
fr. inhaler, lat. inhalare.inhala (Dicționar de neologisme, 1986)INHALÁ vb. I. tr. A trage în piept, a inspira gaze, vapori etc. [< fr.
inhaler].
inhala (Marele dicționar de neologisme, 2000)INHALÁ vb. tr. a trage în piept, a inspira gaze, vapori etc. (< fr.
inhaler, lat.
inhalare)
inhala (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inhalá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
inhaleáză