zimază (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZIMÁZĂ, zimaze, s. f. Enzimă care se găsește în drojdia de bere și care transformă zahărul în alcool și în bioxid de carbon. – Din
fr. zymase.zimază (Dicționar de neologisme, 1986)ZIMÁZĂ s.f. Enzimă care se găsește în drojdia de bere și care transformă zahărul în alcool și în bioxid de carbon. [< fr.
zymase].
zimază (Marele dicționar de neologisme, 2000)ZIMÁZĂ s. f. enzimă fermentativă din drojdia de bere, care transformă glucoza în alcool și în gaz carbonic. (< fr.
zymase)
zimază (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zimáză s. f., g.-d. art.
zimázei; pl.
zimázezimază (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZIMÁZĂ s. f. Enzime care se găsesc în drojdia de bere și care transformă zahărul în alcool și în bioxid de carbon. –
Fr. zymase (<
gr.).
zimază (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZIMÁZĂ, zimaze, s. f. Enzimă care se găsește în drojdia de bere și care transformă zahărul în alcool și în bioxid de carbon. — Din fir.
zymase.