zgăura (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ZGĂURÁ, zgắur, vb. I.
Tranz. (
Trans.) A deschide tare, a căsca, a holba ochii. (din
pl. zgăuri; sau din
lat. *excăvŭlāre)
zgăura (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZGĂURÁ, zgắur, vb. I.
1. Intranz. (
Reg., despre oameni) A zgâi ochii la cineva sau la ceva, a se holba, a se uita cu mare atenție la ceva.
2. Refl. (Despre ochi) A se adânci, a fi intrați în fundul capului. –
Lat. *excavulare (<
cavus).