zgârieci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZGÂRIÉCI, zgârieci, s. m. (
Pop.) Instrument format dintr-o bucată prismatică de lemn, în care se fixează două tije metalice cu vârf ascuțit și cu ajutorul căruia se trasează linii paralele pe fața unei piese de lemn. [
Pr.:
-ri-eci] –
Zgâria +
suf. -eci.zgârieci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zgâriéci (pop.)
(-ri-eci) s. m., pl.
zgâriécizgârieci (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZGÂRIÉCI, zgârieci, s. m. (
Pop.) Instrument format dintr-o bucată prismatică de lemn, în care se fixează două tije cu vârf ascuțit și cu ajutorul căruia se trasează linii paralele pe fața unei piese de lemn. – Din
zgâria +
suf. -eci.zgârieci (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZGÂRIÉCI, zgârieci, s. m. (
Pop.) Instrument format dintr-o bucată prismatică de lemn, în care se fixează două tije metalice cu vârf ascuțit și cu ajutorul căruia se trasează linii paralele pe fața unei piese de lemn. [
Pr.: -
ri-eci] —
Zgâria +
suf. -
eci.