zemurcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
ZEMÚRCĂ s.f., (v. zămurcă) g.-d. art. zemúrcii
zemurcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zemúrcă (reg.) s. f., g.-d. art. zemúrcii; pl. zemúrci
zemurcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
zemúrcă f., pl. ĭ (d. zeamă). Cĭorbalîc, mîncare proastă cu prea multă zeamă în loc să fie maĭ scăzută. – În est zămurcă și -î́rcă. V. heltĭugă.