zdroncăni - explicat in DEX

zdroncăni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZDRONCĂNÍ, zdroncănesc, vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). – Zdronc + suf. -ăni.

zdroncăni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
ZDRONCĂNÍ vb., ind. prez. 3 sg. zdróncăne / zdroncănéște, imperf. 3 sg. zdroncăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. zdróncăne / zdroncăneáscă

zdroncăni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zdroncăní (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. zdróncăne, imperf. 3 sg. zdroncăneá; conj. prez. 3 să zdróncăne

zdroncăni (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZDRONCĂNÍ, zdroncănesc, vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). – Din zdronc.

zdroncăni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZDRONCĂNÍ, zdroncănesc, vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). — Zdronc + suf. -ăni.