zdronc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZDRONC interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de metal. [
Var.:
zdrónca interj.] – Onomatopee.
zdronc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zdronc zdronc / zdrénca interj.
zdronc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zdrónc / zdrónca interj.
zdronc (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZDRONC interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de metal. [
Var.:
zdrónca interj.] – Onomatopee.
zdronc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZDRONC interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de
metal. [
Var.:
zdrónca interj.] — Onomatopee.