zdroncăni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZDRONCĂNÍ, zdroncănesc, vb. IV.
Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). –
Zdronc +
suf. -ăni.zdroncăni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)ZDRONCĂNÍ vb., ind. prez. 3 sg.
zdróncăne /
zdroncănéște, imperf. 3 sg.
zdroncăneá; conj. prez. 3 sg. și pl.
zdróncăne /
zdroncăneáscăzdroncăni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zdroncăní (a ~) vb., ind. prez. 3 sg.
zdróncăne, imperf. 3 sg.
zdroncăneá; conj. prez. 3
să zdróncănezdroncăni (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZDRONCĂNÍ, zdroncănesc, vb. IV.
Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). – Din
zdronc.zdroncăni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZDRONCĂNÍ, zdroncănesc, vb. IV.
Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). —
Zdronc +
suf. -
ăni.