zbatere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZBÁTERE, zbateri, s. f. Acțiunea de
a se zbate și rezultatul ei; zvâcnire; zbucium; frământare, învolburare. –
V. zbate.zbatere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zbátere s. f., g.-d. art.
zbáterii; pl.
zbáterizbatere (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZBÁTERE, zbateri, s. f. Acțiunea de
a se zbate și rezultatul ei; zvâcnire; zbucium, frământare; învolburare.
zbatere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZBÁTERE, zbateri, s. f. Acțiunea de a se zbate și rezultatul ei; zvâcnire; zbucium; frământare, învolburare. —
V. zbate.