zbat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZBAT, zbaturi, s. n. Pală metalică sau din lemn, montată la periferia unei roți, care constituie propulsorul unei nave cu aburi destinate navigației pe ape interioare cu adâncime mică. – Din
zbate (derivat regresiv).
zbat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zbat s. n., pl.
zbáturizbat (Dicționaru limbii românești, 1939)1) zbat n., pl.
urĭ (d.
zbat 2).
Dun. Lopată (aripă) de la cele doŭă roate laterale care, izbind apa, împinge corabia (vaporu). V.
elice.zbat (Dicționaru limbii românești, 1939)2) zbat, zbătút a
zbáte v. tr. (lat. pop.
exbáttere, d.
bátere, a bate; it.
sbáttere, a scutura; fr.
s´ébattre, a zburda. V.
bat). Scutur, agit:
ĭedu zbătea ugeru (Sadov. VR. 1910, 9-10, 196). V. refl. Mă zmuncesc, mă chinuĭesc pînă să scap:
pasărea s´a zbătut și a rupt lațu, bolnavu s´a zbătut mult pîn´a murit. V.
zvîrcolesc.zbat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZBAT, zbaturi, s. n. Pală metalică sau din lemn, montată la periferia unei roți, care constituie propulsorul unei nave cu aburi destinate navigației pe ape interioare cu adâncime mică. — Din
zbate (derivat regresiv).