zapiscă - explicat in DEX

zapiscă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZAPÍSCĂ, zapiști, s. f. (Rusism înv.) Adeverință, certificat. – Din rus. zapiska.

zapiscă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
ZAPÍSCĂ s.f., g.-d. art. zapíștei; pl. zapíște

zapiscă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zapíscă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zapíștii; pl. zapíști

zapiscă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZAPÍSCĂ, zapiște, s. f. (Rusism înv.) Adeverință, certificat. – Rus zapiska.

zapiscă (Dicționaru limbii românești, 1939)
zápiscă f., pl. ște și ștĭ (rus. zápiska. V. peripiscă). Vechĭ. Certificat de moarte.

zapiscă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZAPÍSCĂ, zapiști, s. f. (înv.) Adeverință, certificat. — Din rus. zapiska.