zămorî (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZĂMORÎ, zămorăsc, vb. IV.
1. Refl. (
Reg.) A-și astâmpăra în oarecare măsură foamea sau setea, a mânca sau a bea numai cât să-și țină zilele.
2. Tranz. (
Înv.) A slei de puteri, a istovi pe cineva. – Din
sl. zamoriti, ucr. zamorytycá.