zăhărel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZĂHĂRÉL, (
2)
zăhărele, s. n. 1. Diminutiv al lui
zahăr (
1). ◊
Expr. A duce (pe cineva sau
a se lăsa dus)
cu zăhărelul = a înșela (sau a se lăsa înșelat), a ademeni (pe cineva sau a se lăsa ademenit) cu promisiuni, cu vorbe amăgitoare.
2. (
Reg.; la
pl.) Dulciuri, bomboane, zaharicale. –
Zahăr +
suf. -
el.