vrăvui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VRĂVUÍ vb. IV.
v. vrăfui.vrăvui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VRĂVUÍ vb. IV
v. vrăfui.vrăvuì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vrăvuì v. Mold. a face vrav:
a vrăvui bani.