vozglas - explicat in DEX

vozglas (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VOZGLÁS, vozglasuri, s. n. Pasaj final al unei ectenii, cântat de preot cu glas tare; vozglașenie. – Din sl. vŭglasŭ.

vozglas (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
vozglás (-suri), s. m. – Pasaj final al anumitor rugăciuni pe care preotul îl pronunță mai răspicat. Sl. vŭzglasŭ (Tiktin). Cuvînt identic lui vozglașenie, s. f., din sl. vŭzglašenije.

vozglas (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vozglás s. n., pl. vozglásuri

vozglas (Dicționaru limbii românești, 1939)
vozglás n., pl. urĭ (rus. vozglás, vsl. vŭzglasŭ). Formula de încheĭere a uneĭ rugăcĭunĭ, pe care preutu [!] o pronunță c´o voce maĭ tare. – În Munt. și ecfónis.

vozglas (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vozglas n. antifon. [Slav. VOZŬGLASŬ].

vozglas (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VOZGLÁS, vozglasuri, s. n. Pasaj final al unei ectenii, cântat de preot cu glas tare; vozglașenie. — Din sl. vŭzglasŭ.