vrăbioară - explicat in DEX

vrăbioară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VRĂBIOÁRĂ, vrăbioare, s. f. 1. Vrăbiuță. 2. Bucată de carne de vită din regiunea șalelor; friptură preparată din această carne. [Pr.: -bi-oa-] – Vrabie + suf. -ioară.

vrăbioară (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
vrăbioară, vrăbioare s. f. (dim.) prostituată.

vrăbioară (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vrăbioáră (-bi-oa-) s. f., g.-d. art. vrăbioárei; pl. vrăbioáre

vrăbioară (Dicționaru limbii românești, 1939)
vrăbioáră (oa dift.) f., pl. e (dim. d. vrabie). Partea cărniĭ de vacă de la spată (de la omoplat). Friptură din asemenea carne. V. fleĭcă.

vrăbioară (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VRĂBIOÁRĂ, vrăbioare, s. f. 1. Vrăbiuță. 2. Bucată de came de vită din regiunea șalelor; friptură preparată din această carne. [Pr.: -bi-oa-] — Vrabie + suf. -ioară.