vrescurel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) VRESCURÉL,vrescurele, s. n. Diminutiv al lui vreasc. – Vreasc + suf. -urel.
vrescurel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) vrescurél s. n., pl. vrescuréle
vrescurel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) VRESCURÉL,vrescurele, s. n. Diminutiv al lui vreasc. — Vreasc + suf. -urel.