vrăbiuță - explicat in DEX

vrăbiuță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VRĂBIÚȚĂ, vrăbiuțe, s. f. Diminutiv al lui vrabie; vrăbioară (1). [Pr.: -bi-u-] – Vrabie + suf. -uță.

vrăbiuță (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
vrăbiuță, vrăbiuțe s. f. (dim.) 1. prostituată tânără. 2. femeie firavă, plăpândă, pipernicită.

vrăbiuță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vrăbiúță (-bi-u-) s. f., g.-d. art. vrăbiúței; pl. vrăbiúțe

vrăbiuță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VRĂBIÚȚĂ, vrăbiuțe, s. f. Diminutiv al lui vrabie, vrăbioară (1). [Pr.: -bi-u-] — Vrabie + suf. -uță.