viziresc - explicat in DEX

viziresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VIZIRÉSC, -EASCĂ, vizirești, adj. (Înv.) Care aparține vizirului, privitor la vizir. – Vizir + suf. -esc.

viziresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vizirésc (înv.) adj. m., f. vizireáscă; pl. m. și f. viziréști

viziresc (Dicționaru limbii românești, 1939)
1) vizirésc, -eáscă adj. De vizir: slujba vizirească.

viziresc (Dicționaru limbii românești, 1939)
2) vizirésc v. tr. Prefac în vizir. V. intr. Trăĭesc ca vizir.

viziresc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
viziresc a. ce ține de marele Vizir: fu învestit cu slujba vizirească Bălc.

viziresc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VIZIRÉSC, -EÁSCĂ, vizirești, adj. (înv.) Care aparține vizirului, privitor la vizir. — Vizir + suf. -esc.