viril - explicat in DEX

viril (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VIRÍL, -Ă, virili, -e, adj. De bărbat, specific bărbatului sau masculului, bărbătesc. ♦ Care exprimă bărbăție, plin de forță, de energie; energic, viguros, impetuos. – Din fr. viril, lat. virilis.

viril (Dicționar de neologisme, 1986)
VIRÍL, -Ă adj. De bărbat, bărbătesc; (p. ext.) viguros, plin de vitalitate. [Cf. fr. viril, lat. virilis < lat. vir – bărbat].

viril (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VIRÍL, -Ă adj. de bărbat, bărbătesc; (p. ext.) viguros, plin de vitalitate. ◊ (despre un bărbat) apt pentru dragoste fizică. (< fr. viril, lat. virilis)

viril (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
viríl adj. m., pl. viríli; f. virílă, pl. viríle

viril (Dicționaru limbii românești, 1939)
viríl, -ă adj. (lat. virilis, d. vir, bărbat). Bărbătesc: etatea virilă (30-60 de anĭ). Fig. Plin de forță, de vitejie: aparență virilă. Adv. A păși viril. V. masculin.

viril (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
viril a. bărbătesc.

viril (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VÍRIL, -Ă, virili, -e, adj. Care aparține sexului masculin; specific bărbatului sau masculului, bărbătesc. ♦ Care exprimă bărbăție, forță, energie; care este energic, viguros. — Din fr. viril, lat. virilis.