viplă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VÍPLĂ s. f. Aliaj de oțel cu crom și nichel, inoxidabil și rezistent la acizi, întrebuințat în tehnica dentară. – Din
germ. Wiepla.viplă (Dicționar de neologisme, 1986)VÍPLĂ s.f. Aliaj inoxidabil de oțel amestecat cu nichel și crom, folosit mai ales în dentistică. [Scris și
wiplă. / < germ.
Wiepla(metall) – nume comercial].
viplă (Marele dicționar de neologisme, 2000)VÍPLĂ s. f. aliaj inoxidabil de oțel amestecat cu nichel și crom, folosit în stomatologie. (< germ.
Wiepla)
viplă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)víplă (vi-plă) s. f.,
g.-d. art. vípleiviplă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VÍPLĂ s. f. Aliaj de oțel cu crom și nichel, inoxidabil și rezistent la acizi, folosit în tehnica dentară. — Din
germ. Wiepla.