vinificator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VINIFICATÓR, -OÁRE, vinificatori, -oare, s. m. și
f. Persoană specializată în operațiile de vinificare. – Din
fr. vinificateur.vinificator (Dicționar de neologisme, 1986)VINIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu vinificarea. [Cf. fr.
vinificateur].
vinificator (Marele dicționar de neologisme, 2000)VINIFICATÓR, -OÁRE I.
s. m. f. cel care lucrează în domeniul vinificației. II. s. n. aparat pentru fabricarea vinului. (< fr.
vinificateur, /II/ engl.
vinificator)
vinificator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vinificatór s. m.,
pl. vinificatórivinificator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VINIFICATÓR, -OÁRE, vinificatori, -oare, s. m. și
f. Persoană specializată în operațiile de vinificare. — Din
fr. vinificateur.