vinificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VINIFICÁRE, vinificări, s. f. Acțiunea de
a vinifica și rezultatul ei; vinificație. –
V. vinifica.vinificare (Dicționar de neologisme, 1986)VINIFICÁRE s.f. Acțiunea de a vinifica și rezultatul ei; (
p. ext.) ansamblul operațiilor de obținere, ameliorare și conservare a vinurilor; vinificație. [<
vinifica].
vinificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vinificáre s. f.,
g.-d. art. vinificắrii; pl. vinificắrivinificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VINIFICÁRE, vinificări, s. f. Acțiunea de
a vinifica și rezultatul ei; vinificație. —
V. vinifica.