vicariat - explicat in DEX

vicariat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VICARIÁT, vicariate, s. n. Funcția sau demnitatea de vicar; timpul cât un vicar exercită această funcție; regiunea unde se exercită autoritatea vicarului. ♦ Reședința vicarului. [Pr.: -ri-at] – Din fr. vicariat.

vicariat (Dicționar de neologisme, 1986)
VICARIÁT s.n. Funcția, demnitatea de vicar și durata ei; regiunea asupra căreia se exercită această autoritate. ♦ Reședința vicarului. [Pron. -ri-at, pl. -te, -turi. / cf. fr. vicariat, it. vicariato].

vicariat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VICARIÁT s. n. funcția, demnitatea de vicar și duritatea ei; regiunea asupra căreia se exercită această autoritate. ◊ reședința vicarului. (< fr. vicariat)

vicariat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vicariát (-ri-at) s. n., (reședințe) pl. vicariáte

vicariat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*vicariát n., pl. e (d. vicar, fr. vicariat). Funcțiunea de vicar. Durata acesteĭ funcțiunĭ. Cancelaria vicaruluĭ.

vicariat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vicariat n. funcțiunea de vicar și durata ei.

vicariat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VICARIÁT, (2) vicariate, s. n. 1. Funcția sau demnitatea de vicar; timpul cât un vicar exercită această funcție. 2. Reședința vicarului. [Pr.: -ri-at] — Din fr. vicariat.