vezicant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VEZICÁNT, -Ă, vezicanți, -te, adj. Care produce bășicarea pielii; vezicator. – Din
fr. vésicant.vezicant (Dicționar de neologisme, 1986)VEZICÁNT, -Ă adj., s.n. (Substanță) care provoacă bășici pe piele. [< fr.
vésicant].
vezicant (Marele dicționar de neologisme, 2000)VEZICÁNT, -Ă adj., s. n. vezicator. (< fr.
vésicant)
vezicant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vezicánt adj. m.,
pl. vezicánți; f. vezicántă, pl. vezicántevezicant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VEZICÁNT, -Ă, vezicanți, -te, adj. (Despre substanțe și medicamente) Care produce vezicule pe piele. — Din
fr. vésicant.