vezical (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VEZICÁL, -Ă, vezicali, -e, adj. Care ține de vezică, privitor la vezică; al vezicii, de vezică. – Din
fr. vésical, lat. vesicalis.vezical (Dicționar de neologisme, 1986)VEZICÁL, -Ă adj. Referitor la vezică, al vezicii. [< fr.
vésical, cf. lat.
vesicalis].
vezical (Marele dicționar de neologisme, 2000)VEZICÁL, -Ă adj. referitor la vezică, al vezicii. (< fr.
vésical, lat.
vesicalis)
vezical (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vezicál adj. m.,
pl. vezicáli; f. vezicálă, pl. vezicálevezical (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VEZICÁL, -Ă, vezicali, -e, adj. Care ține de vezică, privitor la vezică; al vezicii, de vezică. — Din
fr. vésical, lat. vesicalis.