vexat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VEXÁT, -Ă, vexați, -te, adj. (
Livr.) Rănit în amorul său propriu, jignit, ofensat;
p. ext. contrariat. –
V. vexa.vexat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VEXÁT, -Ă, vexați, -te, adj. (
Livr.) Rănit în amorul său propriu, jignit, ofensat;
p. ext. contrariat. —
V. vexa.