veriguță - explicat in DEX

veriguță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VERIGÚȚĂ, veriguțe, s. f. Diminutiv al lui verigă; verigea. – Verigă + suf. -uță.

veriguță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
verigúță s. f., g.-d. art. verigúței; pl. verigúțe

veriguță (Dicționaru limbii românești, 1939)
verigúță f., pl. e. Verigă mică. Inel de logodnă (numit ob., dar vulgar) verighetă, pl. e (Rebr. 195).

veriguță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VERIGÚȚĂ, veriguțe, s. f. Diminutiv al lui verigă; verigea. — Verigă + suf. -uță.