verighetă - explicat in DEX

verighetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VERIGHÉTĂ, verighete, s. f. Inel de metal (prețios, fără pietre) purtat ca simbol al legăturii dintre logodnici sau soți. – Verigă + suf. -etă. Cf. ngr. verghéta.

verighetă (Dicționar de neologisme, 1986)
VERIGHÉTĂ s.f. Inel de metal (prețios) purtat pe deget ca simbol al legăturii dintre logodnici sau soți. [< it. verghetta, după verigă].

verighetă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
verighetă, verighete s. f. (prst.) 1. anus. 2. cătușe.

verighetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
verighétă s. f., g.-d. art. verighétei; pl. verighéte

verighetă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
verighetă f. inel de căsătorie.

verighetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VERIGHÉTĂ, verighete, s. f. Inel de metal (prețios, fără pietre) purtat ca simbol al legăturii dintre logodnici sau soți. — Verigă + suf. -etă. Cf. ngr. verghéta.