verigă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VERÍGĂ, verigi, s. f. 1. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc un lanț. ♦
Fig. Element de legătură;
p. ext. parte componentă.
2. Inel de metal, de material plastic etc., de diferite mărimi, cu numeroase întrebuințări tehnice (ca element de fixare).
3. (
Pop.) Verighetă.
4. (
Reg.) Fiecare dintre segmentele inelare care formează toracele albinei.
5. (
Reg.) Braț de apă care împrejmuiește un ostrov.
6. (În sintagma)
Verigă de rod = cuplu format dintr-o coardă de rod și un cap, care se lasa la tăierea viței de vie. – Din
sl. veriga.verigă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)verígă (-gi), s. f. –
1. Inel. –
2. Cerc. –
Mr. vărigă, megl. virigă. Sl. veriga (Miklosich,
Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 453; Conev 58),
cf. bg.,
sb.,
slov.,
rus. veriga. –
Der. verigar, s. m. (arbust, Rhamnus cathartica);
verigaș, s. m. (
înv., codoș, intrigant);
verigașe, s. f. (
înv., codoașă);
verigășie, s. f. (codoșlîc);
verigășos, adj. (de codoș);
verigat, adj. (prins în verigi, strîns; se zice și despre oile cu cercuri albe pe picioare);
verigel, s. m. (o plantă parazită, Orobanche caryophyllacea);
verighetă, s. f. (inel de nuntă).
verigă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)verígă s. f.,
g.-d. art. verígii; pl. verígiverigă (Dicționaru limbii românești, 1939)verígă f., pl.
ĭ (vsl.
veriga, lanț; sîrb. bg. „lanț”, la pl. „cătușĭ”. Cp. cu
gheară). Inel de lanț. Veriguță de logodnă. Halcă, inel gros atîrnat (de ex., la o luntre). Pl. Marĭ halcale atîrnate de frînghiĭ ca să te apucĭ cu mînile [!] de ele la gimnastică. V.
belcĭug.verigă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VERÍGĂ, verigi, s. f. 1. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc un lanț. ♦
Fig. Element de legătură;
p. ext. parte componentă.
2. Inel de metal, de material plastic etc., de diferite mărimi, cu numeroase utilizări tehnice (ca element de fixare).
3. (
Pop.) Verighetă.
4. (
Reg.) Fiecare dintre segmentele inelare care formează toracele albinei.
5. (
Reg.) Braț de apă care împrejmuiește un ostrov.
6. (în sintagma)
Verigă de rod = cuplu format dintr-o coardă de rod și un cap, care se lasă la tăierea viței-de-vie. — Din
sl. veriga.